arici

salutare tuturor again!

cu acestă ocazie ţin să-mi cer oficial scuze celor 0 (zero) cititori actuali ai mei pentru întârzierea al naibii de exagerat de wtf de prelungită a scrierii unui nou post. reason: school and shit :|. imaginaţi-vă că, la cât de tocilar sunt, sunt implicat în vreo 5-6 proiecte şcolare, gen olimpiade, concursuri, referate, etc. so

ca în deschiderea celui de-al doilea post făcut pe blogul ăsta, vreau să vă pun o întrebare: ce poate fi mai frumos, mai romantic, mai magnific (nu, nu sunt gay), decât o lună plină? ca să zic mai liric, ce poate fi mai înfiorător şi mai straniu, dar şi mai frumos şi sublim, în acelaşi timp, decât zărirea prelungitoarei raze aurii în cadrul întunecat al nopţii, luminându-ne sufletele, şi odată cu ele, gândurile, deschizându-ne ochii minţii cea prea coruptă de vecinica, apăsătoarea rutină a acestei lumi trecătoare , într-un univers feeric, hipnotizant? căci asta am experimentat chiar eu acum câteva zile, când, la o oră mult trecută de miezul nopţii, am observat sfera albicioasă şi întreagă ce se ivea pe cerul înstelat şi fără pic de nour (damn, iarăşi o iau pe literatură), am ieşit imediat afară, în pijama şi în şlapi, cu camera digitală, ingnorând potenţialii cocalari ce cutreierau pe acolo, şi străduindu-mă să fac nişte poze cât de cât acceptabile.

[bonus]: moon movie (un film extraordinar, ce a durat până la terminarea bateriei, aşa că dă-i click şi vezi că se deschide în player extern)

deci, ce poate fi mai emoţional, mai divin, decât o plimbare de unul singur sub clar de lună? (că tot suntem în luna dragobetelui)

LATER EDIT: era să uit.. o chestie de-a dreptul bizară mi s-a întâmplat fix acum două săptămâni: eram în prima oră, de biologie, şi brusc mi-a venit ideea să îmi calculez bioritmul emoţional şi fizic, după ghidul de la pagina 191. asta consta în aflarea numărului de zile trăite în total până în ziua respectivă împărţite la 28 de zile ş.a.md. şi.. mare minune, fraţilor! am aflat că făceam fix, fix 5000 de zile, chiar în ziua aia de 15 februarie!!!!!1!!1111one. oh meh god, wtf? am verificat, am calculat din nou, fiind cât se poate de atent, am răs-verificat, am încercat să aproximez (365*vreo13 ani=?), degeaba, dom’le! tot acelaşi rezultat, un 5000 mare şi rotund cât roata carului. ce fericire a fost pe mine, vă daţi seama! asta e o chestie unică, o coincidenţă formidabilă.
există soartă şi noroc?

This entry was posted on Friday, February 29th, 2008 at 11:02 pm and is filed under gânduri. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.