arici

nu ştiu ce să zic.

zilele astea totul a părut ciudat, dacă nu, foarte ciudat.

heh, să ştiţi că am vrut să scriu ieri postul ăsta, dar.. n-am avut timp, *ntzz..*, din cauza porcăriei ăleia de conferinţă sau ce dracu’ a fost, aia a lu’ Dan Puric. nu zic, dăştept om, amuzant şi pe deasupra, dar întâlnirea a fost la universitatea Agora, într-o încăpere micuţă, încât stăteau oamenii adunaţi grămadă pe la cozile de la uşi, ca să-i soarbă cuvintele din microfon, şi, pe deasupra, a durat şi 4 ore!!!!!! adunarea aia a fost şi filmată de echipele de la TVS, sau ceva de genul.

o chesie amuzantă şi bizară în acelaşi timp, datorită căreia am zis că zilele astea au fost ciudate: tot luni, pe tramvai, stăteam plictisit, şi amorţit, cu muzica în căşti, când deodată văd tot felul de maşini cu numere de înmatriculare sugestive, râvnite şi căutate de mine de vreo 3 luni. maşinile: “BH 58 PLM” (nu credeam că există vreo maşină d-asta, dar, oricum, numărul ăsta l-am reţinut cel mai bine), “SAL”, “MAH”, “SAL”, “ASL”, “CMF”, “WTF”, “BEY”, “BAH”. whow. faza cea mai tare a fost că totul a decurs repede, toate vehiculele astea bizare le-am văzut într-o singură tură, în vreo 5 secunde, apoi au venit iarăşi numere de înmatriculare obişnuite, gen “DSL”, “MQR”, etc… nu ştiu dacă a fost vreo minune (;))), sau pur şi simplu are legătură cu podul decebal, unde s-a petrecut, dar pe mine m-a înviorat toată faza asta. trebuia să fac o poză. damn.
în fine, toată asta mi s-a părut ca un dialog pe messenger, dintre mine şi vreun internaut enervant:
maşinile: sal
eu: salut
maşinile: asl
maşinile: cmf?
maşinile: bey!
BUZZ!!!
maşinile: rasp in plm
maşinile: bah!!!
BUZZ!!!
and so on..

doar ca să ştiţi, eu întotdeauna la linkuri pun să se deschidă în altă fereastră, deci să nu vă temeţi a da click normal, nu cu rotiţa de scroll, pe linkuri, că vă deschide alt tab (cel puţin în firefox).

apropo, voi ştiaţi cât de tupeiste pot fi babele? da, babele alea enervante, despre care ziceam la pagina “Despre”. păi, un exemplu concret al enervănţiei lor ar fi cel de azi: stăteam fain-frumos pe scaun, când văd, pe celălalt rând de scaune, o tipă la vreo 17-19 ani, frumoasă şi timidă. de ea se apropie o bătrânică simpatică şi bine-făcută, la care, ezitând un pic, tânăra se ridică, dându-i locul. însă tanti noastră, înfumurată, se aşează imediat în “locul cuvenit”, apoi începând să comenteze în gura mare despre tineretul din ziua de azi, care cu greu se încumetă să dea locul unei “biete bătrânici”, apoi, că o sa ajungem şi noi la 70 de ani, să vedem cum e, şi-alte din astea. cum în faţa şi în spatele ei se mai puseseră alte două bătrâne, au început şi ele să aprobe, comentând indignate aceleaşi pleve. şi au continuat, nene, aşa, încă vreo patru staţii, de mă durea capul, îmi venea să le zic eu să tacă. pffft..

mâine dau test la chimie. şi nu ştiu prea multe :|.

în altă ordine de idei, vă prezint o melodie care parcă mi-a marcat aceste zile, o melodie frumoasă, romantică, chiar, ce îmi rămâne îmi minte chiar şi după ce sting mp3-ul. melodia asta, împreună cu “the sacrament”, “gone with the sin”, “the funeral of hearts”, “join me”, “solitary man”, şi altele, e una dintre cele mai “faine” şi meditative de la HIM:

“Killing Loneliness”

This entry was posted on Tuesday, March 4th, 2008 at 10:34 pm and is filed under Rrromânia, gânduri, muzică. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.