lună plină

salutare tuturor again!

cu acestă ocazie ţin să-mi cer oficial scuze celor 0 (zero) cititori actuali ai mei pentru întârzierea al naibii de exagerat de wtf de prelungită a scrierii unui nou post. reason: school and shit :|. imaginaţi-vă că, la cât de tocilar sunt, sunt implicat în vreo 5-6 proiecte şcolare, gen olimpiade, concursuri, referate, etc. so

ca în deschiderea celui de-al doilea post făcut pe blogul ăsta, vreau să vă pun o întrebare: ce poate fi mai frumos, mai romantic, mai magnific (nu, nu sunt gay), decât o lună plină? ca să zic mai liric, ce poate fi mai înfiorător şi mai straniu, dar şi mai frumos şi sublim, în acelaşi timp, decât zărirea prelungitoarei raze aurii în cadrul întunecat al nopţii, luminându-ne sufletele, şi odată cu ele, gândurile, deschizându-ne ochii minţii cea prea coruptă de vecinica, apăsătoarea rutină a acestei lumi trecătoare , într-un univers feeric, hipnotizant? căci asta am experimentat chiar eu acum câteva zile, când, la o oră mult trecută de miezul nopţii, am observat sfera albicioasă şi întreagă ce se ivea pe cerul înstelat şi fără pic de nour (damn, iarăşi o iau pe literatură), am ieşit imediat afară, în pijama şi în şlapi, cu camera digitală, ingnorând potenţialii cocalari ce cutreierau pe acolo, şi străduindu-mă să fac nişte poze cât de cât acceptabile.

luna2

s6300395.JPG

luna3
[bonus]: moon movie (un film extraordinar, ce a durat până la terminarea bateriei, aşa că dă-i click şi vezi că se deschide în player extern)

deci, ce poate fi mai emoţional, mai divin, decât o plimbare de unul singur sub clar de lună? (că tot suntem în luna dragobetelui)

LATER EDIT: era să uit.. o chestie de-a dreptul bizară mi s-a întâmplat fix acum două săptămâni: eram în prima oră, de biologie, şi brusc mi-a venit ideea să îmi calculez bioritmul emoţional şi fizic, după ghidul de la pagina 191. asta consta în aflarea numărului de zile trăite în total până în ziua respectivă împărţite la 28 de zile ş.a.md. şi.. mare minune, fraţilor! am aflat că făceam fix, fix 5000 de zile, chiar în ziua aia de 15 februarie!!!!!1!!1111one. oh meh god, wtf? am verificat, am calculat din nou, fiind cât se poate de atent, am răs-verificat, am încercat să aproximez (365*vreo13 ani=?), degeaba, dom’le! tot acelaşi rezultat, un 5000 mare şi rotund cât roata carului. ce fericire a fost pe mine, vă daţi seama! :D asta e o chestie unică, o coincidenţă formidabilă.
există soartă şi noroc?

a fi şi a blogui

Salut tuturor!

Sunt un tip de vreo 13 ani jumate (cel puţin la momentul actual), scriu şi voi scrie sub pseudonimul “arici”, iar ăsta e noul meu blog, creat doar cu ajutorul comunităţii nimic.org.
Acest blog, pe care prefer să îl numesc o descărcare utilă şi directă a gândurilor şi sentimentelor mele, va fi cât mai sincer posibil, iar scopul său va fi mereu identic celui al unui jurnal obişnuit. Acest blog a fost creat pentru că am simţit că sunt disperat să mă exprim liber undeva, mai ales că de câteva luni citisem atâtea bloguri, că eram veteran deja. Şi, dacă prin nu ştiu ce coincidenţă astronomică, voi ajunge destul de faimos încât să fiu pus la blogroll de vreun blogger mare, sau să devin ţinta căutărilor pe google, sau alte de-astea (acum aberez), să ştiţi că nu voi încerca niciodată să profit de asta. NU vreau să ajung plictisitor, sau sec, un simplu “sait” cu vreo 10 reclame, un MFA. (de fapt, nici nu ştiu dacă se poate, având în vedere că sunt găzduit de altcineva :D).
Sper ca treaba asta cu blogul să fie ceva durabil.
Hai noroc şi să trăieşti!

Motto: blogul face omul.